Proverbia super natura feminarum
ca. 1230
|
Proverbia que dicuntursuper natura feminarum
fol. 104v
|
______________________________________________________________________________
|
|
79. QUesto saipa le femene de mi tut atrasato(Qi unqa uoia, tiengname d'est afar saui o mato):Eu en ler no enfidome ni anc en lo so fato,Plui como fai lo sorese d'enfiars'en lo gato.
80. STranio pensero a le femene, se deu me benediga,Se la folia qe façeno no cre qe l'om la diga;Qi s'escond soto neue, de gran folia s'enbriga;Qe lo sol la destruçe e non reman nemiga.
81. DEu, quanto son le femene de malueçi scaltride!Le cause qe uol, despresia, con li ogli plance, e lo cor ride,Ni mai lo ler pensero ne se sclara ne aside,Tutora sta torbade de lo mal dond'e tride.
82. PEnsano di e note, como l'omo scerniscaConl so amar falsisemo, qe tost s'aprend com esca.Dapoi q'ele a messo l'omo ben en la tresca,Se po far so talento, no li cal, qi perisca.83. CErto ad elle no cale, qi trage pene o se struçe,Ne qi cante o rida, ni se gaimente o luçe.Deu, quant e pro e sauio, qi d'amarle refuçe!Cui le ama, el desleguase com la neue qe fluçe.
84. DEmandano le femene noue de ço qe sano,E ride e no uergonçase, tanti maluiçi ano.Si com no poi ascondere dreu una paial fano,Cosi no se po ascondere lo fel cor q'ele ano. |